FILTRAREA URINII PENTRU DEPISTAREA CALCULILOR RENALI

    Calculi renali se pot dezvolta oriunde în tractul urinar. Pot fi eliminaţi odată cu urina sau se pot bloca în tractul urinar provocând hematurie, colică renală, hidronefroza.
Cu mărimi de la dimensiuni microscopice până la câţiva centimetri, calculii se formează în rinichi când sărurile minerale, în principal oxalatul de calciu sau fosfatul de calciu, se adună în jurul nucleului unei bacterii, tromb sau altă particulă. O altă substanţă care poate determina formarea de calculi este acidul uric.

Calculii renali apar datorită a numeroase cauze incluzând hipercalcemia (care poate apărea datorită hiperparatiroidismului), dieta excesiv bogată în calciu, imobilizare prelungită nivel anormal al pH-ului urinar, deshidratare, hiperuricemia asociată cu gută, anumite boli ereditare.
Cele mai întâlnite cauze de formare a calculilor renali sunt staza urinară
prin concentrare urinară datorită deshidratării, adenoame benigne de prostată, boli neurologice, stricturi uretrale.

Depistarea calculilor în urină necesită o atentă monitorizare a pacientului care va urina într-un recipient acoperit de tifon pentru ca eventualii calculi să rămână pe acesta. Acest test se va continua până când pacientul elimină calculi sau până la intervenţia chirurgicală, după cum este cazul.

Materiale necesare: 

• comprese sterile 
• recipient gradat 
• urinar sau ploscă
• formular cerere analize laborator 
• recipient pentru colectarea calculilor dacă sunt eliminaţi 
• etichete 
• instructiuni scrise prin care se reaminteşte pacientului ce are de facut

Recoltarea:
 se explică pacientului exact procedura pentru a ne asigura de cooperarea sa.
 se postează etichetele pe recipientul
 se cere pacientului să ne anunţe la fiecare micţiune
 se pune compresa peste gura recipientului şi se poate fixa de jur împrejur pentru mai multă siguranţă.
 se pun mănuşi. Dacă pacientul este imobilizat la pat şi urinează în urinar sau plosca, se va filtra toată urina prin compresa ataşata recipientului gradat de colectare. Dacă are sondă urinară, se va filtra conţinutul pungii colectoare prin compresa.
 se va examina compresa după filtrarea urinii. Dacă se vor depista calculi, vor fi trimişi într-un recipient la laborator împreună cu formularul de cerere analize, după ce a fost anunţat şi medicul curant.
 dacă pe compresă nu vor rămâne calculi ci doar reziduuri, vor fi şi acestea trimise la laborator pentru analiză.
 dacă compresa va rămâne intactă, fără reziduri sau calculi, va fi îndepărtat şi pus altul nou pentru următoarea micţionare

Consideraţii speciale:
 dacă pacientul este acasă trebuie învăţat cum să-şi filtreze şi monitorizeze urina şi să înţeleagă importanţa efectuării acestor manevre corect.
 calculii pot aparea în diferite culori. Dacă se întâmplă aşa, fiecare dintre ei are importanţa diagnostică în funcţie de mărime, culoare etc.
 se vor reţine şi trimite la laborator orice reziduuri suspecte care vor rămâne pe compresă deoarece chiar şi cei mai mici calculi pot determina hematurie şi durere.