ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALĂ

Deoarece medicamentele cu cale de administrare orală sunt cele mai lipsite de risc, mai ieftine şi mai convenabile ca mod de administrare, o mare parte din tratamentele medicamentoase se adminstrează pe această cale.
    Astfel, pe această cale se pot administra tratamente sub formă de: tablete, capsule, siropuri, elixiruri, suspensii, uleuri, granule etc. Unele necesită preparare specifică înainte de adminstrare: uleiurile, suspensiile, granulele.

     De cele mai multe ori, medicaţia orală este prescrisă în doze mai mare decât echivalentul său parenteral, deoarece, după absorbţia în tractul gastrointestinal, o parte din medicaţie este distrusă de ficat şi eliminată înainte de a intra în circulaţia sistemică.
     Dozele medicamentoase orale normale pentru un adult pot fi periculoase pentru un vârstnic sau copil.            Tratamentul pe cale orală este contraindicat pacienţilor inconştienţi, celor care prezintă vărsături, cât şi celor care din diverse motive nu pot înghiţi.

Materiale necesare:

• medicaţia prescrisă 
• recipient pentru medicamente 
• pahar apă sau suc pentru copii

Administrare:
 se verifică cu atenţie medicaţia prescrisă de medic şi se compară cu cea primită de la farmacie
 se spală măinile
 se verifică data expirării medicamentelor
 se confirmă identitatea pacientului
 se verifică starea pacientului (conştientă) şi semnele vitale. O schimbare în starea acestuia poate justifica schimbarea sau anularea medicaţiei (de exemplu, nu se vor mai administra antihipertensive la un pacient care prezintă hipotensiune)
 se administrează medicaţia împreună cu apa sau alt lichid adecvat
 siropurile nu se administrează cu apa pentru a nu le diminua efectul
 dacă este necesar, se vor sfărâma tabletele pentru a facilita înghiţirea lor
 se va sta lângă pacient până când acesta va înghiţi medicamentul şi dacă este nevoie, se va verifica deschizându-i gura.
 Se va reveni pentru verificarea stării pacientului în maxim 1 oră

Consideraţii speciale:
 asistenta se va asigura că are medicaţie scrisă de medic, cerând indicaţii necesare timpului şi modului de adminstrare dacă este necesar. Nu se va adminstra niciodată medicaţie prin indicaţie verbală
 se va anunţa medicul pentru orice medicaţie neadministrată din diverse motive sau efecte adverse
 medicamentele lichide necesită atenţie sporită la dozare
 nu se va adminstra niciodată un medicament dintr-un flacon neetichetat. Nu se va eticheta niciodată un flacon decât de către farmacist
 medicaţia nu se va lăsa niciodata la îndemâna nimănui. Pacientul poate lua din greşeală altceva sau un alt coleg le poate aranja altfel cauzând confuzii şi greşeli
 medicaţia opioidă trebuie supervizată de doi asistenţi medicali şi trebuie avut în vedere atât specificul spitalului cu privire la circuitul acestora cât şi legile general valabile referitoare la acestea
 dacă pacientul cere detalii despre medicaţia sa, se va verifica din nou prescripţia medicului şi i se vor oferi detaliile cerute. Pacientul va trebui să fie informat despre orice schimbare survenită în schema sa de tratament
 pacientul va fi informat asupra posibilelor efecte adverse şi i se va cere să anunşe echipa de îngrijire despre orice schimbare în starea sa
 se vor adminstra preparatele lichide pe bază de fier, de exemplu, cu ajutorul unui pai, pentru a preveni afectarea dentară
 tot cu un pai se pot adminstra şi lichidele cu gust neplăcut, deoarece în acest fel vor intra în contact cu acesta mult mai puţine papile gustative
 dacă pacientul nu poate înghiţi o tabletă sau capsulă, fie aceasta se va sfărâma dacă este posibil, fie se va cere medicului şi farmacistului să ofere o variantă lichidă a aceluiaşi medicament.