RECOLTAREA DE PROBE PRIN PUNCŢIE LOMBARĂ

Puncţia lombară constă în introducerea unui ac steril în spaţiul subarahnoidal, de obicei între a 3-a şi a 4-a vertebră lombară. Această procedură se efectuează pentru a depista prezenţa sângelui în lichidul cerebrorahidian, pentru a obţine probe din acesta în vederea analizării, pentru a injecta substanţa de contrast, pentru efectuarea diverselor anestezii, pentru introducerea diverselor medicamente sau pentru scăderea presiunii intracraniene.
Procedura necesită tehnică sterilă şi o poziţionare corectă a pacientului. Puncţia lombară este efectuată de către medic ajutat de asistentă.


Materiale necesare : 

  • măsuţă de lucru/ cărucior 
  • mănuşi sterile (pentru medic şi asistentă) 
  • soluţie dezinfectantă 
  • comprese sterile 
  • paduri cu alcool 
  • câmp steril cu deschidere pe mijloc 
  • seringi 
  • ac steril 
  • anestezic local (de obicei xilină 1%) 
  • ace spinale 
  • manometru 
  • bandaj adeziv 
  • eprubete sterile pentru recoltare LCR (lichid cerebrorahidian) 
  • formulare cerere analize laborator 
  • etichete

Recoltare:
 se confirmă identitatea pacientului
 se explică pacientului procedura pentru a-i reduce anxietatea şi a ne asigura de cooperarea sa
 se obţine consimţământul scris al pacientului
 se informează pacientul că poate avea dureri de cap după puncţie, dar dacă va coopera şi urma indicaţiile întocmai, efectele vor mult diminuate
 se vor evita sedativele şi analgezicele înaintea puncţiei lombare, în special la pacienţii diagnosticaţi cu tulburări de sistem nervos central, deoarece pot masca simpome importante
 se asigură intimitatea pacientului în timpul intervenţiei
 se spală mâinile bine
 se aşează materialele pe măsuţa de lucru având grijă să nu se contamineze materialele sterile când se desfac
 se asigură luminozitate şi se ajustează înălţimea patului pacientului pentru a fii la îndemâna medicului
 se poziţionează pacientul adecvat şi i se reaminteşte să rămână cât mai nemişcat pentru a minimaliza disconfortul şi eventualele traume (pacientul este culcat pe pat, în decubit lateral, cât mai aproape de marginea patului. Bărbia trebuie să fie în piept şi genunchii strânşi şi poziţionaţi pe abdomen. Astfel spatele pacientului va fi curbat, la marginea patului. Această poziţie este cea mai indicată pentru puncţia lombară)
 pentru a ajuta pacientul să-şi menţină poziţia adecvată ne plasăm o mână la ceafă şi una în spatele genunchilor pacientului şi tragem cu blândeţe înspre interior. În timpul introducerii acului pacientul trebuie ţinut cu fermitate în această poziţie pentru a evita accidente nedorite
 medicul va dezinfecta locul puncţiei cu comprese sterile, de 3 ori cu 3 comprese diferite. Apoi va aşeză câmpul steril cu deschizătura pe locul puncţionării
 pacientul este atenţionat că va simţi o senzaţie de arsură şi durere locală. I se va cere să anunţe orice durere persistentă deoarece aceasta poate fi datorată iritaţiei unei rădăcini nervoase necesitând repoziţionarea acului
 după ce medicul introduce acul, se vor face procedurile indicate (injectare de substanţă de contrast, anestezice, citirea presiunii intracraniene prin ataşarea manometrului, recoltare de LCR în eprubetele sterile)
 după recoltarea probelor şi scoaterea acului se şterge locul puncţionării cu un dezinfectant şi se aplică un pansament
 se completează formularele de laborator, se etichetează corect eprubetele şi se trimit imediat la laborator.

Consideraţii speciale:
 se va monitoriza cu atenţie bolnavul pe tot parcursul intervenţiei şi se va anunţa imediat o eventuală schimbare a valorilor semnelor vitale sau a stării generale a pacientului
 pacientul va trebui să stea culcat în pat între 8-12 ore după efectuarea puncţiei
 probele de LCR recoltate trebuie trimise imediat la laborator deoarece nu pot fi refrigerate şi trimise mai târziu
 complicaţiile pot fi diverse pornind de la durerea de cap, care este cea mai comună, până la hernierea de amigdale cerebeloase sau compresie medulară
 alte reacţii adverse pot fi la anestezic, abcese epidurale sau subdurale, sângerare în canalul spinal
 durere locală, edem sau hematom la locul puncţionării, dificultate tranzitorie de micţionare, febră
 deşi hernierea amigdalelor cerebeloase se întâmplă foarte rar, se practică ca prevenţie CT-ul cerebral înainte de puncţia lombară. Astfel, dacă tomografia craniană va evidenţia un proces expansiv intracranian, se indică temporizarea puncţiei lombare
 puncţia lombară este, de asemenea, este foarte utilă în diagnosticarea meningitei

No comments:

Post a Comment