PUNCŢIA VENOASĂ

Puncţia venoasă se realizează de obicei în fosa antecubitală. Se poate recolta din venele de pe antebraţul dorsal, mâna dorsală sau picior, sau orice altă locaţie accesibilă în funcţie de situaţie. Încheietura interioară a mâinii nu se foloseşte decât foarte rar ca zonă de recoltat datorită riscului mare de afectare a structurilor anatomice existente în zona respectivă.
Cele mai comune locuri de puncţie venoasă sunt cele de pe antebraţ (vena mediană, basilică şi cefalică) urmate de cele de pe mână ( plexul venos metacarpian, venele dorsale).


 Materiale necesare:
garou mănuşi seringă sau eprubete speciale cu aditivii specifici în funcţie de analiza cerută holder cu acul ataşat sau ac pentru holder şi holder paduri cu alcool etichete formular de cerere analize pentru laborator recipient special de colectare şi transportare a probelor de laborator bandaj adeziv pentru locul puncţiei

Pregătirea materialelor:
formularul de cerere analize trebuie completat corect şi clar cu datele pacientului, analizele cerute, data şi ora recoltării, numele medicului care indică analizele. eprubetele trebuie alese cu grijă în funcţie de analizele care se cer şi de aditivii pe care îi conţin fiecare eprubetă trebuie completată corect şi clar cu datele pacientului

Recoltarea:
 se spală mâinile bine şi se pun mănuşi
 confirmarea identităţii pacientului (pentru a se evita confuzia şi a nu se lua analize la un alt pacient)
 se comunică pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea şi a ne asigura de cooperarea sa
 se face o scurtă anamneza referitor la ce a simţit pacientul şi la eventulele incidente în cazul unor recoltări anterioare (lipotimii, ameţeli)

 recoltarea se face cu pacientul întins în pat sau stând în scaun, cu mâna sprijinită pe suportul special al scaunului sau de o masă
 evaluarea celui mai bun loc de puncţie venoasă
 se observă şi se palpează vena pentru o mai precisă localizare
 se montează garoul proximal faţă de zona aleasă pentru puncţie. Dacă venele nu s-au dilatat corespunzător se cere pacientului să închidă şi să deschidă pumnul de câteva ori. (pacientul trebuie sa ţină pumnul strâns în timp ce se puncţionează vena şi să-l deschidă după ce se introduce acul în venă).
 se dezinfectează zona aleasă pentru puncţie cu paduri cu alcool până acesta rămâne curat. Curăţarea zonei se face dinăuntru spre în afară pentru a se preveni contaminarea zonei puncţionate cu flora existentă pe pielea din jur.
 nu se combină folosirea padurilor cu alcool cu cele pe bază de iod, deoarece alcoolul neutralizează efectul dezinfectantelor pe bază de iod.
 după dezinfectarea zonei se asteaptă să se usuce înainte de puncţionare
 se imobilizează vena presând cu policele exact sub locul ales pentru puncţie şi se întinde de piele
 se puncţionează vena sub un unghi de 30 grade. Dacă se foloseşte eprubeta, ea se va umple automat până la nivelul la care este marcată. Dacă se foloseşte seringa, se va evita aspirarea bruscă şi rapidă, deoarece se va colaba vena.
 holderul trebuie menţinut într-o poziţie sigură pentru a evita iesirea lui din venă
 se va îndepărta garoul imediat ce sângele începe să curgă adecvat, pentru a preveni staza şi hemoconcentraţia sângelui ce pot afecta rezultatele probelor recoltate
 se va evita să se ţină garoul mai mult de 3 minute
 se schimbă cu atenţie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se scoate accidental acul din venă sau a se perfora vena
 după umplere, fiecare eprubetă se va agita cu blândeţe pentru amestecarea aditivilor cu sângele
 se desface garoul întotdeauna înainte de scoaterea acului
 se pune o compresă sterilă deasupra acului la nivelul locului de puncţie şi se scoate cu blândeţe acul din venă. Întotdeauna se scoate întâi eprubeta din holder şi apoi se scoate acul
 se presează locul puncţiei pentru 2-3 minute sau până când se opreşte sângerarea dacă aceasta durează mai mult de atât. Aceasta previne extravazarea sângelui în ţesutul din jur şi formarea hematomului.
 după oprirea sângerării se aplică un bandaj adeziv
 a se evita agitarea puternică şi bruscă a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliză.
 se reverifică locul puncţiei pentru a se vedea dacă s-a produs hematom. În cazul în care s-a produs hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, după care se aplică comprese calde.
 se descarcă materialele folosite în containerele speciale, separate.

Consideraţii speciale:

 nu se va recolta niciodata de pe braţul sau piciorul care au fost folosite deja pentru diverse terapii intravenoase sau transfuzii, deoarece rezultatul analizelor poate fi afectat.
 de asemenea, se va evita recoltarea de sânge din zone edemaţiate, sunturi arterio-venoase, zone cu hematoame sau răni vasculare

 dacă pacientul are vene vizbile, pronunţate, se va recolta evitând folosirea garoului, prevenindu-se astfel formarea de hematoame.
 dacă pacientul are tulburări de coagulare sau este sub tratament cu anticoagulante, se va presa ferm locul puncţiei cel puţin 5 minute pentru prevenirea formării hematomului şi se va specifica tratamentul anticoagulant pe cererea de analize ce se trimite la laborator
 se va evita puncţia venoasă din picior deoarece poate creşte riscul apariţiei tromboflebitei