Bolile metabolice se datoreaza, în principal, tulburărilor de metabolism ale factorilor nutritivi. Aceste dereglări au cauze endogene (ex.: insuficienţa de insulina), cauze exogene sau mixte, cât şi factori eredit...
ari-constituţionali.
Disfuncţiile endocrine au influenta asupra metabolismului nutritiv al organismului; la fel, unii factori de risc, precum sedentarismul, fumatul, stresul.
In unele afectiuni, există o
neconcordanţă între alimentele consumate, arderea lor în organism şi
cheltuielile de energie, în sensul unui consum crescut în raport cu
cheltuielile (obezitatea), sau a unui aport scăzut în raport cu arderile şi cheltuielile (subnutriţie).
cheltuielile (obezitatea), sau a unui aport scăzut în raport cu arderile şi cheltuielile (subnutriţie).
NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE
METABOLISMUL
Organismul este un sistem deschis
care face schimb de substanţă şi energie cu mediul extern. Acest schimb
permanent reprezintă, deci, metabolismul.Metabolismul începe odată cu ingestia
alimentelor şi sfârşeşte cu excreţia produşilor neutilizabili.
METABOLISMUL GLUCIDELOR
Glucidele au, în organism, rol
energetic. în urma digestiei, ele ajung la
nivelul intestinului subţire sub formă de monozaharide şi se absorb.
Concentraţia glucozei în sânge - glicemia - se menţine constantă (0,80-1,20
g/1000) prin mecanismul de glicoreglare, care reprezintă echilibrul funcţional
între acţiunea factorilor hiperglicemianţi şi a celor hipoglicemianţi.
Factorii hiperglicemianţi:
-glucagonul - hormon al celulelor alfa ale pancreasului
-adrenalina
-hormonii glucocorticoizi ai suprarenalei
-hormonul somatotrop al hipofizei
-tiroxina
Factorii hipoglicemianţi:
-insulina - hormon al celulelor
beta ale pancreasului.
Prin degradarea completă a 1 g
glucoza, până la C02 şi apă, se eliberează 680 kilocalorii.
METABOLISMUL LIPIDELOR
Lipidele au în organism rol energetic, plastic şi funcţional. Ele se absorb la nivelul intestinului subţire sub formă de acizi graşi,
monogliceride, colesterol, fosfolipide. In organism, se transformă astfel:
-se depun ca rezerver-lipogeneza
-catabolizare - duce la eliberare de energie
-cetogeneză - produce corpii cetonici
-gluconeogeneza - sintetizare de glucoza din glicerol.
Reglarea metabolismului lipidic
este făcută de nevoile energetice ale organismului, de sistemul nervos central,
hipofiză, ficat.
METABOLISMUL PROTEINELOR
Proteinele au rol plastic,
energetic şi funcţional. Ele se absorb sub formă de
aminoacizi pe cale portală, în ficat, şi de aici, în circulaţia generală. De la
acest nivel, urmează calea sintezei de proteine - reînnoirea permanentă a
componentelor celulelor, şi calea degradării catabolice. în copilărie,
reînnoirea - anabolismul proteinelor - este foarte intens,în schimb, la
vârstnici, reacţiile de degradare - catabolismul intensifică.
Produşii de catabolism azotaţi:
ureea, acidul uric, creatinina; ele se elimină prin urină.
Reglarea metabolismului proteic
este făcută de hormonul testosteron, hormonii glicocorticoizi şi tiroidieni,
ficat, rinichi, sistem nervos central.
EVALUAREA METABOLISMULUI
1.Examene de laborator:
a) ale sângelui:
-acid uric
-creatinină
-glicemie
-testul tolerantei la glucoza pe cale orală TTGO
-colesterolemie
-lipemie, trigliceride
-VSH
b) ale urinei:
-examenul urinei, pentru determinarea acidului uric
-uree urinară/24 h
-glicozurie/24 h
-ale lichidului sinovial:
-examenul biochimic, în caz de gută, pune în evidentă prezenta cristalelor
de urat de sodiu
2. Determinarea metabolismului bazal- indicat
în caz de subnutriţie şi obezitate
3. Examenul radiologic- al sistemului osos în gută,
evidenţiază osteoporoza şi depunerile periarticulare, de uraţi (geode)
4. Electrocardiograma--
evidenţiază probleme cardiace care apar în caz de obezitate sau în slăbire
(bradicardie sinuzală)
5.Măsurarea greutăţii corporale-- pentru stabilirea gradului obezităţii, se utilizează diferite formule de
calcul al greutăţii ideale:
•Broca G = T-100
• Lorentz G =T- T-50/4
G = greutatea în kg T = talia în cm
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI
PREVENIREA BOLILOR DE NUTRIŢIE ŞI METABOLISM
Măsuri de profilaxie primară
-educarea
întregii populaţii, pentru a evita supraalimentaţia şi sedentarismul, factori
de risc ai obezităţii
-dispensarizarea
persoanelor (tinerilor) cu risc constituţional
-asigurarea
unei alimentaţii echilibrate, fără excese de proteine, glucide sau lipide
Măsuri de profilaxie secundară
-pacienţii
cu obezitate vor fi educaţi să respecte regimul alimentar hipocaloric, să
folosească mişcarea ca mijloc de păstrare a greutăţii normale a corpului
-pacienţii
subnutriţi vor fi educaţi să consume o cantitate suficientă de alimente, pentru
a preveni complicaţiile bolii
-evitarea
excesului de proteine (carne) de către pacienţii cu gută
-dispensarizarea pacienţilor cu
boli de nutriţie şi metabolism, controlul clinic şi biologic pentru a sesiza
apariţia complicaţiilor
Măsuri de profilaxie tertiară se
adresează:
-
obezilor cu complicaţii cardiace, respiratorii, pentru a preveni agravarea
acestor stări
- pacienţilor cu gută şi/sau complicaţii renale, pentru a preveni
instalarea insuficientei renale cronice
SEMNE ŞI SIMPTOME POSIBILE ÎN
BOLILE DE NUTRIŢIE ŞI METABOLISM
1.Durere articulară -în gută: accesul gutos- durerea apare brusc, de obicei noaptea; este violentă, se localizează la
nivelul halucelui, frecvent unilateral, fiind declanşată de consum exagerat de
alcool, proteine, microtraumatisme; durerea dispare spontan sau
post-terapeutic, după 4-8 zile; se repetă la intervale variabile
2. Tofi gutoşi-- depuneri urice în articulaţii
şi în piele (coate, degete, pavilionul urechii)
3. Modificări ale greutăţii corporale ideale:
-în obezitate, se înregistrează depăşirea
greutăţii ideale cu 10-20% gradul I, 20-30% gradul II
şi
peste 30% gradul III
-depunerea ţesutului adipos:
-uniformă (obezitatea comună)
-localizare în anumite regiuni ale
corpului
- şolduri, coapse, flancuri abdominale,
genunchi, gambe (obezitate de tip ginoid, întâlnită la femei)
-în
regiunea cefei, gâtului, umerilor, abdomenului superior (obezitate de tip
android, întâlnită
la bărbaţi)
-în slăbire, greutatea corporală scade cu
minimum 15% din ideal, pliul cutanat este sub 4 mm,
la bărbaţi, şi 6 mm, la femei, la
nivelul braţului
4. Aspectul caracteristic al feţei-- buze subţiri, obraji emaciaţi, ochi înfundaţi în orbite (aspect întâlnit
în subnutriţie)
5. Modificări circulatorii:
- hipotensiune
arterială şi bradicardie, în cazul pacienţilor subnutriţi
-hipertensiune arterială, varice
ale membrelor inferioare, întâlnite la pacienţii cu obezitate