Asistent Medical Generalist: ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU OBEZITATE

Obezitatea este starea patologică caracterizată prin creşterea greutăţii corporale ideale cu peste 15%-20% şi sporirea masei ţesutului adipos.

Forme clinice:

A. Obezitatea androidă (tip abdominal): distribuţia ţesutului adipos la nivelul jumătăţii superioare a corpului , predominant în regiunea abdominală . Poate fi prezentă la ambele sexe şi are risc crescut pentru apariţia de HTA, diabet zaharat, ateroscleroză, creşterea cortizolului, scăderea testosteronului, lipsa ovulaţiei.

B. Obezitatea ginoidă (tip gluteo-femurală) : distribuţia ţesutului adipos în jumătatea inferioară a corpului (coapse, şolduri). Este mai frecventă la femei, acest tip de

obezitate are risc cardiovascular mai redus, poate determina gonartroză, hernii, varice.

Clasificarea obezităţii se face după mai multe criterii, cel mai utilizat fiind indicele de masă corporală IMC= G/Î2 greutatea=kg, înălţimea= metri

Culegerea datelor:

Mijloacele de obţinere a informaţiilor constau în:

anamneza, interviul cu pacientul:

se obţin informaţii despre alimentaţia pacientului(cantitatea, frecvenţa meselor, modul de preparare al alimentelor);

se evaluează cunoştinţele pacientului despre alimentaţia corectă şi abilitatea în selecţia hranei potrivite;

se stabileşte rolul alimentaţiei în lupta împotriva stărilor emoţionale;

observarea pacientului, sesizarea directă a surselor de dificultate;

consultarea surselor: fişe, alte documente.

Circumstanţe de apariţie:

persoane de sex feminin, în perioada de menopauză;

persoane cu istoric familial de obezitate;

incidenţă crescută în mediul urban;

stil de viaţă nesănătos: a) consum de alimente hipercalorice (carne grasă, mezeluri, brânzeturi grase, produse de patiserie, consum crescut de dulciuri concentrate);

b) ritmul alimentaţiei: mese rare şi bogate caloric;

c) tulburări de comportament alimentar declanşate de stres, emoţii, stări depresive, anxietate, consum de alcool (creşte apetitul, aport caloric);

d) sedentarismul – habitual (comoditate, circulaţia cu automobilul computerul, T.V.) ,

- forţat (handicapuri fizice, accidente, imobilizare post operatorie, vârsta înaintată)

- lipsa practicării sporturilor;

e) stres profesional duce la tulburări de comportament alimentar, de cele mai multe ori în sens abuziv.

Manifestări de dependenţă:

creştere în greutate;

oboseală;

astenie fizică;

dispnee, transpiraţii;

constipaţie , balonare;

tulburări sexuale;

amenoree;

varice;

hipertensiune arterială.

Analiza şi interpretarea datelor:

Asistentul medical analizează datele si identificaproblemele de sănătate, caracteristicile (cauze, surse de dificultate) şi formuleaza diagnosticul de îngrijire.

Probleme:

tulburări respiratorii;

dificultate în mobilizare;

circulatie deficitara

intoleranţă la activitatea fizică;

alterarea tranzitului intestinal;

risc de alterare a integrităţii tegumentelor;

risc de complicaţii cardiace (HTA, ateroscleroză);

risc de complicaţii respiratorii;

risc de artroze (gonartroză, coxartroză, spondiloză);

risc de alterare a altor metabolisme (glucidic – diabet zaharat, lipidic – dislipidemii)

pierderea stimei de sine.

Nevoi perturbate

Nevoia de a avea o buna circulatie si respiratie

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

................................................

Circulatie deficitara

Manifestari: - pachete vasculare varicoase la gambe

durere

usturime

febra

cianoza

Intoleranta la efort

manifestari : oboseala ,insuficienta respiratorie ,tahicardie ...

Planificarea îngrijirilor:

Cuprinde obiectivele de îngrijire.

Obiective:

- pe termen scurt: ex. diminuarea anxietăţii prin asigurarea unui climat calm de securitate şi înţelegere;

- pe termen mediu: ex. - planificarea împreună cu pacientul aanalizelor şi explorărilor care trebuie făcute (determinarea glicemiei, profilului lipidic, determinarea TSH, cortizol, efectuarea EKG, etc)

- conştientizarea pacientului privind comportamentul alimentar;

- limitarea consumului alimentar prin stabilirea unei diete;

- prânzuri la ore fixe;

- obţinerea unei mobilităţi şi posturi adecvate;

- efectuarea de exerciţii fizice;

- satisfacerea în mod autonom a necesităţilor.

- pe termen lung: - obţinerea complianţei pacientului prinreducerea şi menţinerea noii greutăţi, profilaxia obezităţii

- prevenirea complicaţiilor.

4. Realizarea intervenţiilor (aplicarea îngrijirilor):

Intervenţii:

delegate: ex . - recoltarea de analize prescrise de medic;

- aplicarea tratamentul prescris de medic.

autonome:

- pregătirea fizică şi psihică a pacientului pentru investigaţii;

- monitorizarea funcţiilor vitale;

- stabilirea împreună cu pacientul a regimului alimentar în funcţie de preferinţe;

- stabileşte împreună cu pacientul reguli de respectat în alimentaţie cum ar fi: folosirea de tacâmuri şi farfurii mici, masticarea prelungită înainte de înghiţire, prepararea de porţii mici, aşezarea furculiţei pe masă după fiecare înghiţitură, planificarea cumpărăturilor de alimente (bani potriviţi); resturile alimentare se aruncă, pauză între felurile de mâncare.

- măsoară zilnic greutatea pacientului;

- suplineşte pacientul în cazul apariţiei unor manifestări de dependenţă în satisfacerea nevoilor sale.

Dieta hipocalorică face parte din programul terapeutic complex care urmăreşte optimizarea stilului de viaţă . Principii:

- controlarea ingestiei anumitor alimente, cu menţinerea echilibrului nutritiv;

- evitarea alimentelor cu densitate calorică mare;

- interzicerea consumului de alcool;

- fracţionarea meselor (5-6/zi);

- reducerea aportului caloric.

Etape: Scăderea ponderală durează 3 luni şi se obţine prin dietă hipocalorică, exerciţiu fizic, moderat, medicaţie, terapie cognitiv comportamentală.

Menţinerea ponderală durează 3-6 luni, după care se poate tenta o nouă scădere ponderală.

Se evaluează la 3-6 luni.

Tipuri de diete:

a) Dieta cu deficit de 500 kcal faţă de ingestia anterioară, are ca efect o scădere ponderală de 0,5-1 kg pe săptămână, adică 5-10 kg în 3 luni sau 5-10% din greutatea iniţială.

Indicaţii: - pacienţi cu supraponderabilitate şi cu alţi factori de risc cardiovascular, distribuţia abdominală a ţesutului adipos.

b) Dieta cu deficit de 1000 kcal faţă de ingestia anterioară, are ca efect o scădere ponderală de 1-2 kg /săpt. , adică 20% din greutatea iniţială după 3 luni.

Indicaţii: - scădere ponderală la pacienţii cu risc crescut şi foarte crescut cardiovascular.

c). Diete indicate în situaţii speciale:

- diete hipocalorice standard de 1200-1400 kcal: se indică la pacienţii cu risc cardiovascular foarte crescut , cu obezitate gradul III şi aport caloric anterior de peste 4000 de kcal/zi.

- reducerea la jumătate a portului caloric anterior la cei cu nivel educaţional redus, fără a elimina însă obiceiurile nesănătoase ceea ce are în continuare efecte negative asupra HTA, dislipidemiilor, diabetul zaharat.

- diete foarte hipocalorice: sub 800 kcal produc scădere marcată în greutate, cu efecte secundare importante, motiv pentru care se face sub supraveghere medicală, pentru un timp foarte scurt.

De reţinut:

- o reducere de 5-10% a greutăţii are efecte importante asupra sănătăţii;

- trebuie stabilite obiective realiste;

- reducerea ingestiei alimentare reduce metabolismul bazal şi deci se reduce şi ritmul de scădere în greutate, fapt de care pacientul va fi înştiinţat ;

- în perioada de menţinere se suplimentează dieta cu 200-300 kcal cu condiţia intensificării efortului fizic.

Alimente permise în regimul hipocaloric:

- lapte smântânit, iaurt degresat, brânză de vaci dietetică, urdă;

- carne slabă de vacă, viţel, miel, pui;

- peşte slab de râu ( şalău, ştiucă, lin);

- ouă fierte tari;

- legume : ciuperci, roşii, ridichi, andive, ardei gras, castraveţi, spanac, conopidă, lobodă, dovlecei, varză albă, fasole verde. Acestea vor fi preparate în salate sau fierte înăbuşit sau ca sote de legume;

- grăsimile vor fi consumate în cantitate redusă şi vor proveni din vegetale;

- băuturi: sucuri de legume, fructe, lapte ecremat.

- sarea n medie 5 grame / zi.

Alimente interzise:

caşcavalul, laptele integral, iaurtul gras, brânza de vaci grasă,;

cărnuri grase, peşte gras, conserve de carne şi de peşte, afumăturile, mezeluri grase;

pâinea si făinoasele în cantitate mare;

ouă prăjite;

leguminoase uscate: fasole, mazăre, linte bob, cartofi în cantităţi mari;

fructe: stafide,curmale, smochine, struguri, prune, alune, nuci, arahide;

grăsimile: frişcă, smântână, slănină, untură;

sosuri cu rântaş, maioneze, supe şi ciorbe grase;

dulciuri concentrate, creme, aluaturi cu grăsimi;

băuturi: alcoolul furnizează 7 kcal/ gram, sucurile, ceaiul rusesc;

condimentele:oţetul, ierburile aromate;

sarea în cantităţi nepermise.

Evaluarea:

Se evaluează:- rezultatul obţinut sau schimbarea observată;

- satisfacţia pacientului.

Evoluţia aşteptată:

pacientul conştientizează importanţa dietei şi a exerciţiilor fizice;

pacientul respectă dieta şi efectuează exerciţiile fizice;

pacientul nu acceptă alimentele oferite de alte persoane;

obţinerea suportului din partea familiei şi a prietenilor prin încurajări, complimente, atitudine pozitivă;

scăderea şi menţinerea greutăţii

pacientul obţine autonomie în asigurarea necesităţilor

normalizarea valorilor tensionale şi a analizelor

obţinerea unei condiţii fizice şi psihice bune

recâştigarea respectului de sine.

EDUCAŢIA PENTRU SĂNATATE:

Măsuri de profilaxie primară:

educarea întregii populaţii pentru a evita supraalimentaţia şi sedentarismul;

dispensarizarea persoanelor cu risc constituţional;

asigurarea unei alimentaţii echilibrate, fără excese calorice;

Măsuri de profilaxie secundară:

pacienţii cu obezitate vor fi educaţi să respecte regimul hipocaloric, să efectueze exerciţii fizice, plimbări, mersul pe jos;

dispensarizarea pacienţilor;

Măsuri de profilaxie terţiară:

- se adresează obezilor cu complicaţii cardiace, respiratorii, pentru a preveni agravarea acestor stări.