Este o afecţiune de natură infecţioasă,
determinată de o bacterie denumită Mycobacterium tuberculosis. Această
bacterie se poate localiza în orice parte a corpului, însă de obicei atacă
plămânii.
Infecţia cu micobacterii: o boala infecţioasă
cronică caracterizată prin formarea de granuloame tisulare produse de
acumularea predominentă de cellule mononucleate.
Cronicitatea este datorată persistenţei
agenţilor etiologici, care şi-au dezvoltat mecanisme ce le permit
supravieţuirea şi chiar creşterea într-una din
celulele efectorii cele mai
performante ale sistemului imun de apărare: celulele fagocitare ale liniei
monocit-macrofag.
Bacteriile tuberculozei devin active dacă
sistemul imun nu reuşeşte să le împiedice creşterea. Unele persoane dezvoltă
TBC curând după infecţie, iar altele mai târziu, atunci când, din diverse
motive, este deprimat sistemul imun.
Diferenţa
dintre infecţie şi PULMONARĂ|
Infecţie TBC
|
TBC
|
|
• absenţa
simptomelor
• stare de
sănătate
• nu transmite
bacilii tuberculozei
• de obicei
test la tuberculinăPozitiv
• radiografia
de torace normală
• examen de
spută negativ
|
·
simptomatologia cuprinde:
- tuse de peste 2 săptămâni
- dureri toracice
- hemoptizie
- astenie
- apetit pierdut
- febră
• transmit bacilii tuberculozei
• de obicei test la tuberculină
pozitiv
• anomalii radiologice
• examen de spută pozitiv
|
-
Îngrijire
în secţii sau spitale de pneumoftiziologie:
ü îngrijiri similare pacienţilor cu alte afecţiuni
respiratorii;
ü îngrijiri specifice pacienţilor cu TBC (pulmonară şi
extrarespiratorie);
-
Caracter
infecţios şi contagios al TBC pulmonare:
ü Izolarea de restul bolnavilor;
ü Circuite funcţionale separate;
-
Susceptibilitate
crescută faţă de suprainfecţii bacteriene şi micotice;
Categorii de pacienţi cu infecţie tuberculoasă:
-
in funcţie de localizarea infecţiei TBC:
ü TBC respiratorie;
ü TBC extrapulmonară: osteo-articulară, ganglionară,
meningite TBC, localizări digestive (intestinală, hepatică, peritoneală).
-
în
funcţie de stadiul infecţiei TBC:
ü Suspecţi la controlul epidemiologie
(infirmarea/confirmarea infecţiei);
ü TBC pulmonară activă fără BK + la examenul direct; V
TBC pulmonară activă cu BK + la examenul direct: pacienţi cu profil social şi
psihologic deosebit;
ü TBC pulmonară
activă/vindecată cu insuficienţă ventilatorie şi respiratorie severă.
Culegerea de date
Particularităţi ale profilului social şi psihologic
al pacientului cu TBC:
- Cazuri defavorizate social;
-
Deficit
al capacităţii de integrare socială;
- Alcoolici,
cu tulburări psihice;
- Tulburări
de comportament: agresivitate, negativism;
Tipuri de
atitudine faţă de boală:
- Exagerarea
gravităţii bolii şi simptomelor: comportament nevrotic;
- Negarea şi minimalizarea severităţii
bolii: indisciplină socială şi
terapeutică.
Manifestări de dependenţă
1.MANIFESTÃRILE CLINICE
-
Debutul
frecvent insidios,
-
deseori
însã este acut, cu hemoptizie sau cu aspect pseudogripal sau pseudopneumonic
-
Tabloul
clinic este nespecific.
Manifestãrile generale sunt: astenie fizicã,
anorexie, scãdere ponderalã (semnificativã la > 10% din masa iniţialã),
transpiraţii predominant nocturne şi senzaţie de febrilitate cu temperaturã
variabilã. La femei poate apãrea amenoreea recentã nejustificatã.
Simptomele respiratorii sunt dominate de
obicei de tusea persistentã; tusea ce persistã peste 3 sãptãmâni impune o
investigaþie radiologicã şi/sau bacteriologicã pentru TBP. Expectoraţia este de
obicei mucopurulentã, în cantitate micã, dar poate fi absentã, în special la
femei. Hemoptizia este relativ frecventã, uneori inauguralã (şi motiv de
consult medical). De obicei este micã (chiar doar spute hemoptoice), dar poate
fi şi masivã, ameninţând viaţa pacientului.
Examenul fizic toracic este relativ sãrac
(în special în formele incipiente sau localizate) şi este nespecific. Pot fi
prezente raluri crepitante localizate, în special dupã tuse, localizate
supraclavicular, suprascapular sau interscapulovertebral; în formele cu
afectare endobronşicã pot apãrea raluri sibilante sau ronflante localizate.
Rareori este prezent sindromul complet de condensare şi, excepţional, suflu
amforic (cavernã mare, situatã superficial).
De reţinut:
Manifestãrile clinice sunt nespecifice şi uneori absente.
Tusea persistent (> 3 sãptãmâni) este cel mai important
semn de apel pentru tuberculoza pulmonarã.
2. SEMNE RADIOLOGICE
Radiografia toracicã este elementul central
al demersului diagnostic în tusea persistentã şi un
element important în
demersul diagnostic în majoritatea bolilor respiratorii. Ea nu permite însã
stabilirea diagnosticului pozitiv în tuberculoza pulmonarã (ca şi în multe alte
boli pulmonare), fiind un element mai degrabã de orientare decât de certitudine
diagnosticã.
Leziunile radiologice
ce pot fi prezente în tuberculoza pulmonarã sunt numeroase şi foarte diferite:
-
Noduli cu mãrimi diferite:
·
micronoduli
(< 3mm) cu margine bine definitã, presupuşi a rezulta prin diseminare
hematogenã;prezenţa diseminatã în ambele câmpuri pulmonare definesc imaginea miliarã, caracteristicã
tuberculozei diseminate;
·
noduli acinari (dimensiuni de 4-10 mm sau mai
mari dacã rezultã prin confluenţa mai multor acini) ce constituie condensarea
unuia sau mai multor acini vecini; au marginea relativ imprecisã, contur
relativ neregulat şi structurã uşor neomogenã (bronhiologramã aericã); sunt
presupuşi a rezulta prin diseminare bronhogenã.
·
macronodul
(> 10 mm, deseori cu diametrul de câţiva centimetri), de obicei unic, bine
delimitat, uneori cu calcificãri vizibile.
-
Opacitãţi
de naturã fibroasã: opacitãþi în bandã sau extinse, uneori cuprind un întreg
lob sau chiar hemitorace
-
Complicaţii:pneumotorax
sau piopneumotorax, pleurezie de însoþire.
Leziunile radiologice
nu oferã certitudinea diagnosticului de tuberculozã. Suspiciunea de tuberculozã
este crescutã de urmãtoarele argumente:
-
localizarea preferenţialã a leziunii dominante
în segmentele apical şi posterior ale lobilor superiori
-
segmentul
apical (superior) al lobului inferior; localizarea dominantã în jumãtãţile
inferioare se întâlneşte doar în 15% din cazuri;
-
asocierea
de leziuni la distanţã, în doi lobi sau chiar în ambii plãmâni
-
dinamica lentã în timp a leziunilor
radiologice (de ex. la 2 sãptãmâni mãrirea cavitãþilor, înmulþirea si/sau
confluarea nodulilor acinari, apariţia unei cavitãþi în interiorul unei
condensãri).
3. DIAGNOSTICUL
TUBERCULOZEI PULMONARE
Diagnosticul tuberculozei
pulmonare se bazeazã pe argumente clinice, epidemiologice şi radiologice la
care se adaugã rezultatele examenului microscopic al sputei pentru prezenţa de
bacili acid-alcoolo-rezistenţi (BAAR).Se recoltează minim 3 esantioane de
spută.
Diagnosticul tuberculozei pulmonare
presupune microscopie pozitivã pentru minim un eşantion
Probleme de dependenţă
1.Hemoptizie
2.Risc de complicatii
3.Tuse chinuitoare
4.Alterarea echilibrului termic -
Febra
5. Scaderea ponderală ,
6. Diminuarea apetitului - anorexia
Obiective
1. Administrarea medicaţiei tuberculostatice
2. Complianta la tratament
3. Prevenirea recidivelor tuberculoase
4.Prevenirea reactiilor adverse
5. Reducerea diseminarii bacilului in
populatie
6. Supravegherea si educaţia pacienţilor cu
tuberculoză
7. Alimentaţia şi repausul la pat
8. Asigurarea condiţiilor de mediu
Particularităţile de îngrijire ale
pacienţilor cu infecţii TBC
Asigurarea
condiţiilor de mediu:
Organizarea secţiei sau spitalului de ftiziologie după aceleaşi principii
cu cele ale secţiilor/spitalelor de boli
infecto-contagioase:
-
Circuite
funcţionale separate pentru
bolnavi, alimente, lenjerie,medicamente
-
Dezinfecţie
curentă şi terminală riguroasă;
-
Existenţa
tancurilor septice;
-
Incinerarea
zilnică în crematoriu a materialelor septice;
-
Utilizarea
materialelor sanitare de unică
folosinţă;
-
Respectarea
riguroasă a măsurilor
de protecţie de către
personalul medical.
Condiţii
optime de mediu în saloane: luminozitate,
confort termic, aerisire directă, terase;
Curăţenia: zilnică, prin mijloace umede sau prin aspiraţie,
urmată de dezinfecţia pavimentelor, suprafeţelor impermeabilízate ale pereţilor, mobilierului şi obiectelor de uz
curent;
Scuipătoare: de unică
folosinţă, incinerabile sau
metalice, dezinfectate de mai multe ori zilnic, prin aburi supraîncălziţi;
Amplasarea pacienţilor în saloane: în funcţie de gradul de contagiozitate;
Spitalizări
prelungite: confort
psihic (ambianţă familiară,
facilitarea integrării în colectivitatea pacienţilor şi personalului);
Atitudine pozitivă a
personalului faţa de pacienţi (efect psihologic);
Îngrijiri generale ale pacienţilor cu TBC:
Poziţia
pacientului în pat:
-
Orizontală,
în decubit dorsal cu o pernă;
-
Poziţia
semişezândă poate facilita menţinerea întredeschisă a leziunilor cavitare;
-
Poziţii
speciale în funcţie de localizarea leziunilor cavitare pulmonare:
-
Lobii
superiori: Trendelenburg (asumată progresiv);
-
Poziţii
speciale pentru facilitarea drenajului postural;
-
Decubit
lateral pentru colecţiile pleurale asociate.
Regimul
de repaus:
-
Adaptat severităţii bolii;
-
Imobilizare
la pat în cazul hemoptiziilor, în poziţii adecvate;
-
Evitarea
eforturilor fizice susţinute.
Aeroterapie:
-
Aerisire
directă în cameră sau pe terasă
Alimentaţia:
-
Adaptată
severităţii bolii;
-
Pacienţi
emacizaţi: dietă hipercalorică: 3500 cal/zi-femei; 4000
cal/zi- barbati;
-
Insulinoterapie
la cei cu diabet zaharat asociat;
-
Evitarea
alimentelor meteorizante
şi care determină hiperaciditate;
-
TBC
intestinală: aport scazut de fibre vegetale şi a celor iritante (prăjeli,
condimente, grăsimi); adaus de vitamine liposolubile; regim hiperproteic.
Supravegherea pacientilor cu TBC
- Curba febrilă;
- Transpiraţiile nocturne = semn de evoluţie defavorabilă;
- Curba ponderală;
- Urmărirea expectoraţiei: cantitate, schimbarea
aspectului macroscopic sau aspect hemoptoic;
- Sesizarea şi anunţarea promptă a hemoptiziilor,
dispneii brusc instalate,junghiurilor toracice intense;
- suspicionarea
precoce a localizărilor TBC secundare intestinale: dureri abdominale,scădere
ponderală, subfebrilităţi,
greţuri,scaune semiconsistente cu mucus, meteorism;
- Recunoaşterea
semnelor de insuficienţă ventilatone
şi respiratorie acută;
- Urmărirea posibilelor efecte secundare şi intoleranţei
medicamentoase:
- reacţii adverse la tuberculostatice sau
efecte secundare ale corticoterapiei.
Explorări specifice efectuate la pacienţii cu TBC:
- Intradermorecaţia la tuberculină;
- Recoltarea corectă a produselor biologice pentru
examene bacteriologice (spută, lichid pleural, lichid de ascită, lichid
cefalo-rahidian, fecale, aspirat gastric);
- Explorări radiologice şi alte investigaţii imagistice;
- Explorări
endoscopice: fibrobronhoscopie, pleuroscopie;
-
Explorări funcţionale: probe
ventilatorii spirometrice;
Administrarea medicatiei tuberculostatice:
-
Tratament
strict supravegheat, (DOTS) conform
schemei prescrise (dublă, triplă,cvadruplă asociere), zilnică sau intermitentă;
-
Efecte
secundare medicamentoase:
ü
Toxicitate
renală: Streptomicina, HIN, kanamicina;
ü
Toxicitate hepatică: HIN, PZM, EMB, RMP;
ü
Ototoxice:
Streptomicina, kanamicina, viomicina;
ü
Toxicitate
nervoasă: PZM, EMB, HIN;
ü
Semnalarea
oricărui simptom neobişnuit, nou apărut medicului.
Educaţia
pentru sănătate a pacienţilor cu TBC:
-
Conştientizarea
caracterului contagios, transmisibil al bolii;
-
Conştientizarea caracterului curabil al bolii
prin tratament corect;
-
Comportament
adecvat pentru întreruperea căilor de transmitere a infecţiei;
-
Evitarea autoinfecţiilor secundare digestive;
-
Adoptarea
unui mod de viaţă sănătos la externare: orar de viaţă organizat;
-
Importanţa
abandonării fumatului şi consumului
de alcool pentru prevenirea recidivelor;
-
Importanţa
respectării schemei terapeutice în ambulator şi controalelor periodice pentru
prevenirea recăderilor;
-
Profilaxia
transmisiei intrafamiliale şi la locul de muncă a bolii;
-
înţelegerea
necesităţii tratamentelor active, eventual agresive.
Reţineţi
-
Mycobacterium tuberculosis,
agentul etiologic al tuberculozei, este un bacil aerob, acid-alcoolo-rezistent,
cu multiplicare relativ lentã şi
care este distrus de razele ultraviolete.
-
Transmiterea tuberculozei se
face aproape exclusiv pe cale aerianã şi este interumanã.
-
Sursa de infecţie este
reprezentatã aproape exclusiv de bolnavii cu tuberculozã pulmonarã, şi în
special de cei cu microscopie pozitivã a sputei. Densitatea surselor de
infecţie, precum şi durata şi gradul de intimitate al contactului cu acestea
sunt factorii determinanţi ai riscului de infecţie pentru persoanele sãnãtoase.
-
Manifestãrile clinice sunt
nespecifice şi uneori absente. Tusea persistent (> 3 sãptãmâni) este cel mai
important semn de apel pentru tuberculoza pulmonarã.
-
Este de
dorit ca instituirea unui tratament antiTB sã fie bazat pe un argument
bacteriologic